Se afișează postările cu eticheta psihologie analitica. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta psihologie analitica. Afișați toate postările

Program de tip masteral pentru formarea în psihoterapia analitică

Programul de bază este acreditat de C.P.R. în
15.09.2006

A.R.P.A. este membră a I.A.A.P.


Formarea se adresează cf. Legii 213 / 2004 doar absolvenţilor de Psihologie şi similare,
Medicină, Filosofie, Teologie, Pedagogie şi psihopedagogie specială, Asistenţă socială.
Absolvenţii acestor domenii, altele decât psihologia, trebuie să completeze studiile
conform Legii 213 printr-un pachet de discipline care să le asigure cunoştinţele
fundamentale de psihologie precum: Diagnostic şi evaluare clinică, Psihologie clinică
şi/sau medicală; Consiliere şi psihoterapie; Psihiatrie şi /sau psihopatologie;
Psihologia sănătăţii şi /sau psihosomatică; Psihologia dezvoltării (vâstelor).
Toate
aceste discipline sunt obligatorii pentru a primi atestarea pentru liberă practică în
domeniu din partea Colegiului Psihologilor şi Federaţiei Române de Psihoterapie, cf.
Legii 213 din 27.05.2004 privind practicarea profesiei de psiholog.


Formarea de bază în psihoterapia analitică şi în consilierea de orientare analitică
cuprinde:
1. Program de tip masteral:
1.1. formarea teoretică şi metodologică: ore 550;
1.2. activitate practică clinică prin module în cadrul unei clinici de
psihiatrie şi de dependenţă alcoolică şi droguri: 150 ore;
2. Analiză personală şi didactică (se poate începe concomitent sau succesiv
programului de la pct. 1, cu psihoterapeuţi din cadrul A.R.P.A. - vezi date de contact pe site);
3. Supervizare prin formatori şi supervizori A.R.P.A. (Mihaela Minulescu,
Carmen Beyer, Carmen Constantinescu, Maria Tănase).


Intrarea în acest program de bază se realizează printr-un interviu cu
Comisia profesionala şi de Acreditare din cadrul A.R.P.A. pe baza unui Eseu
personal
. Aspectele care fac obiectul acestui eseu personal sunt precizate în ghidul
anexat

Inscrierile au loc in perioada 12 - 25 septembrie 2012.

Admiterea se va desfasura in ziua de 29 septembrie 2012.

Inscrierea si admiterea au loc la sediul ARPA: str. Serban Mihaileanu 29, Bucuresti.

Secretariat: 0724013534 ; 0744504445


Detalii pe: http://www.psihoterapieanalitica.ro/meniu_3_7.php

MASTERAT ÎN PSIHOTERAPIE ANALITICĂ

Ne face placere sa va anuntam inceperea unui nou program formativ organizat de Asociatia Romana de Psihologie Analitica (ARPA).
Inscrierile au loc in perioada 12 septembrie - 22 septembrie 2011, iar admiterea pe 25 septembrie 2011
Admiterea consta dintr-un interviu desfasurat in cadrul Comisiei Profesionale a ARPA (formatori) pe baza unui eseu trimis cu o saptamana inainte de sustinerea admiterii. Intrebarile pentru eseu precum si date privind modalitatile de inscriere si comunicare vor fi prezentate pe site-ulARPA www.psihoterapieanalitica.ro la inceputul lunii septembrie. Pentru lamuriri suplimentare va stam la dispozitie si pe adresa de emailpsihoterapieanalitica@yahoo.com.
Programul metodologic formativ este de tip masteral, similar unui program universitar si se extinde pe o perioada de 2 ani, cu 120 de credite (cursuri, laboratoare, rezidentiat clnic, examene, disertatia finala).

MASTERAT ÎN PSIHOTERAPIE ANALITICĂ

Asociatia Romana de Psihologie Analitica

FORMARE DE BAZA DE TIP MASTERAL

IN PSIHOTERAPIE ANALITICA

Inscrierile: 12 septembrie - 22 septembrie 2011

Admiterea: 25 septembrie 2011

Admiterea consta dintr-un interviu desfasurat in cadrul Comisiei Profesionale a ARPA (formatori) pe baza unui eseu trimis cu o saptamana inainte de sustinerea admiterii. Intrebarile pentru eseu precum si date privind modalitatile de inscriere si comunicare vor fi prezentate pe site-ul ARPA www.psihoterapieanalitica.ro la inceputul lunii septembrie.

Taxele de admitere si scolarizare la studiile Psihoterapie şi Consiliere Analitică pentru anii universitari 2011- 2012 şi 2012-2013:

Taxa admitere si taxa imatriculare

Taxa scolarizare

- Taxa de admitere: 50 RON

- Taxa de inmatriculare 50 RON

(se va plati dupa admitere odata cu incheierea contractului de studii)

Taxa totala pentru cele 4 trimestre: 2800 Euro

· Taxa de scolarizare, poate fi achitata in 4 transe egale:

I transa 1 octombrie 2011 - 700 Euro

a II a transa 1 februarie 2012 - 700 Euro

a III-a transa 1 octombrie 2012 – 700 Euro

a IV-a transa 1 februarie 2013 – 700 Euro

· Pentru achitarea integrala a primelor 3 semestre se acorda un discount de 8%.

· Pentru achitarea integrala a întregii taxe se acorda un discount de 10%.

Pentru neplata la timp a taxei de se taxeaza 20 lei/zi de intarziere

La inscriere dosarul personal al candidatului va cuprinde:

- Fisa de inscriere, insotita de bonul valoric, reprezentand taxa de inmatriculare;

- Diploma de licenta in copie legalizata ( pentru absolventii promotiei 2011 pana la eliberarea diplomei se accepta adeverinta de absolvire cu examen de licenta cu precizarea mediei la examenul de licenta);

- Certificatul de nastere;

- Certificatul de casatorie (daca este cazul);

- Adeverinta medicala;

- Declaratia;

- Curriculum vitae;

- 2 fotografii ¾ cm;

- Dosar plic

Pentru toate activitatile legate de admitere (inscriere, retragere, contestare, etc.) prezenta fizica a candidatului este obligatorie.

Admiterea se face in limita a 30 de locuri disponibile.

Candidatii declarati admisi trebuie sa achite pana pe 1 octombrie 2011 cel puţin prima transa din taxa de scolarizare si sa semneze Contractul de studiu pentru cei doi ani.

Această formă de învăţământ de formare de baza postuniversitara se adresează conform Legii 213 din 27.05. 2004 absolvenţilor cu studii superioare licenţiaţi:

Ø absolvenţi de psihologie (si cu dubla specializare: psihologie-sociologie, sau psihologie-pedagogie);

Ø absolventilor facultatii de medicina (medici stagiari, rezidenţi, medici specialişti, primari (psihiatri, de medicină generală)

Ø absolventilor de asistenţa sociala, filosofie, pedagogie/psihopedagogie speciala si teologie.

Conform Legii 213, in afara absolventilor de psihologie, celelate categorii pot dobandi competenta in psihoterapie in conditiile completarii studiilor cu un pachet de discipline universitare de specialitate specificate: Psihodiagnostic si evaluare clinica, Psihologie clinica sau medicala; Consiliere saau psihoterapie; Psihiatrie sau psihopatologie; Psihologia sanatatii sau psihosomatica; Psihologia dezvoltarii.

Programul de formare de baza include in pachetul de studii disciplinele: Psihodiagnostic; Consiliere; Psihiatrie; Psihosomatica. Pentru celelalte discipline, se pot organiza cursuri intensive, la cerere.

PROGRAM DE TIP MASTERAL PENTRU FORMAREA IN PSIHOTERAPIE ANALITICA

Asociatia Romana de Psihologie Analitica (ARPA) organizeaza in septembrie 2009 inscrierile si admiterea pentru un nou program de formare de baza in psihoterapie analitica.


Programul de bază este acreditat de C.P.R. în
15.09.2006

A.R.P.A. este membră a I.A.A.P.



Formarea de bază în psihoterapia analitică şi în consilierea de orientare analitică
cuprinde:
1. Program de tip masteral:
1.1. formarea teoretică şi metodologică: ore 550;
1.2. activitate practică clinică prin module în cadrul unei clinici de psihiatrie şi de dependenţă alcoolică şi droguri: 150 ore;
2. Analiză personală şi didactică (se poate începe concomitent sau succesiv programului de la pct. 1, cu psihoterapeuţi din cadrul A.R.P.A. - vezi date de contact pe site);
3. Supervizare prin formatori şi supervizori A.R.P.A. (Mihaela Minulescu, Carmen Beyer, Carmen Constantinescu, Maria Tănase).


Intrarea în acest program de bază se realizează printr-un interviu cu Comisia profesionala şi de Acreditare din cadrul A.R.P.A. pe baza unui Eseu personal. Aspectele care fac obiectul acestui eseu personal sunt precizate în ghidul anexat

Inscrierile au loc in perioada 16 - 24 septembrie 2009.

Admiterea se v-a desfasura in zilele de 27 si 28 septembrie 2009.

Inscrierea si admiterea au loc la sediul ARPA de la Colegiul Economic A.D. Xenopol, Str. Traian nr 165, et. 1, Bucresti


Ii invitam pe cei interesati de inceperea unei formari in psihoterapie analitica sa acceseze site-ul Asociatiei, la
http://www.psihoterapieanalitica.ro/meniu_3_7.php

Invitatie la "Serile de psihoterapie"

Atentie! Numai pentru psihologi!

Doresc sa va invit la

Serile de psihoterapie


Vor avea loc discutii pe teme de psihoterapie, despre metodele folosite in terapie si dificultatile intampinate. Se vor prezenta cursuri, recomanda carti, propune teme de cercetare etc.


Frecventa: O seara pe saptamana. Temele de discutie vor fi anuntate din timp, astfel ca veti putea alege cand sa participati.

O data la doua saptamani vor avea loc discutii cu student in psihologie din Sibiu, carora li se va raspunde la intrebari legate de psihoterapie si li se vor anunta cursurile la care pot participa.


Locul: Ceainaria librariei Humanitas, Sibiu, str. N. Balcescu, nr.16.


Fara taxa sau puncte, doar o sueta intre psihologi, la un ceai bun.


Prima intalnire va avea loc miercuri, 19 nov.2008, la ora 18,30.


Tema: Imaginea psihoterapiei in Sibiu

(O prietena m-a intrebat: Exista asa ceva?)


Va rog sa va confirmati participarea la adresa de e-mail oana_s@yahoo.com .

Numarul de locuri este limitat de spatiul restrans din ceainarie la maxim 15 persoane.


Va astept!

Perspective ale psihologiei analitice: Simbolul

Simbolul este cea mai bună expresie

cu putinţă pentru ceva necunoscut.

- Carl Gustav Jung


Atitudinea simbolică este la bază constructivă, prin aceea că pune în prim plan înţelegerea sensului sau scopului fenomenului psihologic, mai degrabă decât să caute o explicaţie reductivă, bazată pe cauză sau sursă.

Interesul de bază al lui C.G.Jung în simboluri stă în abilitatea lor de a transforma şi redirecţiona energia instinctivă
.


„Atâta timp cât este viu, simbolul exprimă un fapt care alt­minteri nu poate fi caracterizat mai bine.”
(Jung, C.G., 1997, Tipuri psihologice, par. 888). Un simbol viu este pentru Jung un simbol „greu de semnificaţii”, în care se găseşte acea expresie a lucrului căutat, aşteptat sau presimţit. Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul oricărui fenomen psihologic care semnifică ceva în plus pentru conştiinţă într-un anumit moment. În cazul în care această expresie s-a găsit deja, simbolul este denumit de Jung „mort”. Legat de acesta, Jung spune:„Expresia folosită pentru a desemna ceva cunoscut este întotdeauna un simplu semn, niciodată un simbol. De aceea e absolut imposibil ca un simbol viu, adică greu de înţelesuri, să ia naştere din raporturi cunoscute.“ (Idem, par 889)
Aceste produse nu au o provenienţă exclusiv conştientă sau exclusiv inconştientă, ci rezultă din colaborarea egală a conştientului cu inconştientul.
„Simbolul viu traduce un fragment esenţial de inconştient şi cu cât acest fragment este mai răspândit, cu atât efectul său e mai general, căci face să vibreze în fiecare coardă comună." (Idem, par.893)
Astfel, simbolul viu poate conţine părţile comune unui grup mai mare de oameni, acest fapt petrecându-se doar în cazul în care natura lui trebuie să fie ceva atât de primitiv, încât omniprezenţa ei să fie indiscutabilă. “În aceasta constă, susţine Jung, efectul puternic şi totodată eliberator al unui simbol social viu.”


În ceea ce priveşte natura simbolului, el este alcătuit din date proprii tuturor funcţiilor psihice, doar unele părţi ale acestuia fiind accesibile raţiunii. El poate fi recepţioant atât prin gândire şi simţire, conţinând presimţiri şi semnificaţii, cât şi cu ajutorul senzaţiei şi intuiţiei, "atunci când natura sa imagistică aparte capătă o for­mă senzorială”.
Pentru a putea fi recepţionat de conştiinţă, este nevoie, spune Jung, de un spirit foarte evoluat. “Dar izvorând din cuceririle supreme şi ultime ale spiritului şi totodată din străfundurile fiinţei, simbolul nu poate să apară doar din funcţiile spirituale cele mai diferenţiate, ci trebuie să-şi tragă rădăcinile, în egală măsură, şi din mişcările cele mai joase şi mai primitive. Pentru ca această colaborare de stări contradictorii să fie în genere posibilă, ele trebuie sa stea alături şi să-şi facă în chip conştient şi deplin o poziţie. O astfel de stare trebuie să fie o dezbinare violentă de sine, şi anume în măsura în care teza şi antiteza se neagă reciproc, iar eul e obligat să recunoască participarea sa necondiţionată la fiecare din ele. Dacă una din părţi este în inferioritate, simbolul apare precumpănitor ca produs al celeilalte părţi şi este în aceeaşi măsură mai puţin simbol şi mai mult simptom, anume al unei antiteze reprimate. În măsura însă în
care simbolul este doar simptom, el îşi pierde acţiunea eliberatoare, căci nu exprimă dreptul deplin la existenţă al tuturor părţilor psihicului, ci aminteşte de reprimarea antitezei, chiar şi în situaţia în care conştiinţa nu îşi dă seama de aceasta”. (Idem, par. 895)


În cazul în care expresia inconştientă se conservă, inconştientul fiind mai puternic decât partea conştientă, ea se transformă într-un conţinut care domină întreaga atitudine.


Există, de asemenea, posibilitatea de a se ajunge la un blocaj al voinţei, în urma egalităţii contrariilor. Se ajunge la stagnare, care provoacă o acumulare de energie vitală având ca reacţie conştientă o stare psihică insuportabilă. Oprirea şi inactivitatea conştiinţei produc o activitate a inconştientului, prin care „se pune în lumină un conţinut constelat în egală măsură de teză şi de antiteză. Deoarece întreţine relaţii atât cu teza, cât şi cu antiteza, conţinutul se constituie într-o bază medie pe care contrariile se pot unifica. Dacă luăm drept exemplu opoziţia dintre simţuri şi spirit, atunci conţinutul mediu izvorât din inconştient oferă tezei, în virtutea bogăţiei sale de raporturi spirituale, o expresie binevenită, iar în virtutea evidenţei sale senzoriale, va cuprinde în el şi antiteza senzorială. Eul divizat între teză şi antiteză îşi găseşte în bază medie propria replică, propria şi unica sa expresie de care se va prinde cu aviditate spre a scăpa de dezbinare." (Idem, par. 897)
Această transformare are loc, după Jung, tocmai datorită aparţinerii acestei „materii prime indisociabile" (Idem, par.899) în acelaşi timp şi tezei şi antitezei, anulând astfel disocierea. Vorbeam mai sus de simbolul viu: acesta este chiar materia primă prelucrată de teză şi antiteză, în procesul denumit de Jung funcţie transcendentă.


Unul dintre cele mai importante simboluri, ca motiv al obiectivării imaginilor inconştiente, este mandala.
Aceasta este deseori desenată, sau apare în imagini onirice, având sensul unui spaţiu sacru care protejează centrul. Mandala este folosită deseori ca modalitate de echilibrare psihică, de protejare a centrului personalităţii care pare a fi forţat spre exterior şi influenţat din afară. Pentru desenele care reprezintă cuaternitatea, cum este şi mandala, Jung a folosit termenul grec temenos, desemnând un spaţiu sacru, protejat.


Metoda constructivă
Ca modalitate de interpretare a activităţii psihice bazată mai degrabă pe scop, decât pe cauză sau sursă, Jung descrie metoda constructivă. Formarea simbolurilor este continuă în interiorul psihicului, acestea apărând în fantezii şi vise. Astfel, scopul metodei constructive este de a face disponibilă energia instinctivă pentru o muncă cu sens şi o viaţă productivă.
Metoda constructivă se foloseşte de fantezie pentru a integra în conştiinţă conţinuturi inconştiente. „Prin fantezie, spune Jung, înţeleg două lucruri diferite, anu­me fantasma şi activitatea imaginativă." (Idem, par.789)
În ceea ce priveşte fantasma, aceasta presupune un complex de reprezentări căruia nu îi corespunde un conţinut exterior real. Fantezia ca activitate imaginativă reprezintă transmiterea energiei psihice conştiinţei, sub formă de imagini sau conţinuturi, fiind expresia nemijlocită a activităţii vitale de natură psihică.


Jung face distincţie între fantezia pasivă şi cea activă
. Prima apare sub formă de imagini, subiectul rămânând pasiv, fiind posibilă doar în cazul unei disocieri relative a psihicului, „căci apariţia ei, susţine Jung, presupune sustragerea de sub control conştient a unui cuantum substanţial de energie care investeşte materiale inconştiente”. Un exemplu de fantezie pasivă este chiar visul. Fantezia activă apare atunci când subiectul are o atitudine orientată către perceperea conţinuturilor inconştiente, fiind vorba de o participare a conştiinţei, de o asociere cu alte materiale, astfel fantezia căpătând sens şi claritate.


Fantezia are un sens manifest şi unul latent
. Sensul manifest se referă la enunţul fanteziei, a reprezentărilor imaginative, având un caracter intuitiv şi concret. Deoarece sensul manifest este deseori neînţeles la nivel conştient, poate interesa cercetarea sensului latent. Acesta poate duce la descoperirea cauzei apariţiei fanteziei, a forţelor instinctive răspunzătoare de apariţia ei, dar, şi mai important, la finalitatea acesteia.
Astfel, fantezia are un rol important în procesul de individuaţie. Pentru Jung, "fantezia apare ca un simbol care încearcă să caracterizeze sau să interpreteze cu ajutorul materialelor un ţel anumit sau mai degrabă o anume linie de dezvoltare psihologică viitoare”. (Idem, par.798)


Bibliografie:
Jung, C.G.
, 1997, Tipuri psihologice, Editura Humanitas, Bucureşti


OANA SOROAGA
Psiholog clinician