GRUP DE TERAPIE SI SUPORT IMPOTRIVA ANXIETATII SI DEPRESIEI

Cum recunoastem o tulburare depresiva?

Stările de tristeţe sunt o parte normală a vieţii, ca reacţie la dificultăţi, despărţiri sau stres. Totuşi, dacă disperarea şi golul interior iau locul tristeţii trecătoare, atunci e posibil să fie vorba despre depresie. În acest caz:

• activităţile vechi devin neinteresante, rutina zilnică devine dificil de desfăşurat, poate apărea o retragere treptată din viaţa socială şi renunţare la hobby-uri, cu senzaţie de extenuare. 
• apar tulburări de somn sau de alimentaţie, 
• sentimente de vinovăţie, de neajutorare, 
• dificultăţi în controlarea gândurilor negative, a comportamentului (care uneori poate deveni agresiv verbal sau fizic), a emoţiilor neplăcute, apărute fără motiv. 
• Unele persoane se simt neînţelese şi fără speranţă, ca şi când nimănui nu-i pasă de ceea ce simt sau că nimeni nu-i poate ajuta cu adevărat, ajungând să aibă impresia că viaţa nu mai merită trăită.

Cum stim daca suferim de anxietate?

O persoană care suferă de o tulburare de anxietate poate resimţi:

• frică nemotivată, agitaţie interioară, îngrijorare că ceva rău urmează să se întâmple, 
• insomnie sau coşmaruri, 
• dificultăţi de concentrare a atenţiei şi în relaţiile cu ceilalţi sau la locul de muncă, dezinteres faţă de orice activitate,
• inclusiv unele simptome fizice, precum ameţeli, dureri de cap, tremor, transpiraţii abundente, palpitaţii, dureri, junghiuri sau amorţeli musculare, tulburări digestive (indigestie, diaree) etc. 
• Aceste simptome pot deveni atât de puternice încât persoana se simte înspăimântată şi imobilizată, ajungând treptat să se retragă din viaţa socială de teama apariţiei unei astfel de crize de anxietate în public.

Daca aţi încercat să scăpaţi de aceste stări neplăcute şi nu aţi reuşit, poate că este momentul să apelaţi la sprijin de specialitate.

Întâlnirile grupului presupun discuţii deschise despre poveştile membrilor, dificultăţile lor şi modurile în care le-au gestionat, în confidenţialitate deplină. Participând la grupurile de terapie şi suport, puteti obţine:

•  Informare şi sprijin de specialitate, prin tehnici specifice de psihoterapie,
• Descoperirea resurselor personale în rezolvarea problemelor,
•  Întelegere şi sprijin din partea celorlalţi participanţi,
•  Cu ajutorul grupului, veţi reuşi să vă reevaluaţi situaţiile de viaţă,  
• Veţi descoperi astfel noi moduri de gestionare a emoţiilor şi gândurilor deranjante.

Numărul şi frecvenţa şedintelor: 6 şedinte de câte 1h şi 30 min., câte o şedinţă la 2 săptămâni, cu începere după înscrierea numărului minim de participanţi (4).

Număr de participanţi/grup:  4-6 persoane

Tarif: 50 lei/şedinţă

Locul întâlnirilor grupului: Cabinetul de psihologie Oana Vasiu, Sibiu, str.Eschile, nr.35

Date de contact pentru inscrieri si detalii: psiholog Oana Vasiu,

e-mail: oana.vasiu@yahoo.com, telefon 0740.074070, www.cabinetpsihologie.blogspot.com

Anxietatea şi depresia - Workshop-uri interactive

Workshop 1: ANXIETATEA ŞI ATACURILE DE PANICĂ - DE LA PREVENŢIE, LA TRATAMENT

Cu toţii trăim la un moment dat o stare de anxietate, înaintea unui examen, a unei întâlniri sau a unui eveniment important. Totuşi, există persoane care resimt această stare la un nivel mult mai ridicat, fără să aibă un motiv extern precis. O persoană care trece printr-o criză de anxietate poate resimţi frică nemotivată, agitaţie interioară, îngrijorare că ceva rău urmează să se întâmple, insomnie sau coşmaruri, dificultăţi de concentrare a atenţiei şi în relaţiile cu ceilalţi sau la locul de muncă, dezinteres faţă de orice activitate, inclusiv unele simptome fizice, precum ameţeli, dureri de cap, tremor, transpiraţii abundente, palpitaţii, dureri, junghiuri sau amorţeli musculare, tulburări digestive (indigestie, diaree) etc. Aceste simptome pot deveni atât de puternice încât persoana se simte înspăimântată şi imobilizată, ajungând treptat să se retragă din viaţa socială de teama apariţiei unei astfel de crize în public.

În cadrul acestui workshop veţi afla răspunsuri la următoarele întrebări:

• Cum recunoaştem o criză de anxietate? (Tipuri şi simptome ale anxietăţii)

• Care sunt diferenţele dintre crizele de anxietate si cele de panică?

• Care sunt cauzele anxietăţii?

• Care sunt simptomele anxietăţii la copii?

• Ce facem în timpul crizei de anxietate sau panică?

• Cum poate fi prevenită anxietatea?

• Care este tratamentul anxietăţii? 

Participanţii pot adresa întrebări şi pot solicita îndrumare pentru situaţii din experienţa personală sau a celor apropiaţi lor.

Data: Duminică, 16 decembrie 2012, între orele 12:00 şi 15:00

Locaţia: Cabinetul de psihologie Oana Vasiu, Sibiu, str. Eschile, nr.35
Cost: 30 lei

Workshop 2: DEPRESIA - DE LA PREVENŢIE, LA TRATAMENT

Stările de tristeţe sunt o parte normală a vieţii, ca reacţie la dificultăţi, despărţiri sau stres. Totuşi, dacă disperarea şi golul interior iau locul tristeţii trecătoare, atunci e posibil să fie vorba despre depresie. În acest caz, activităţile vechi devin neinteresante, rutina zilnică devine dificil de desfăşurat, poate apărea o retragere treptată din viaţa socială şi renunţare la hobby-uri, cu senzaţie de extenuare. În depresie, apar tulburări de somn sau de alimentaţie, dificultăţi evidente de concentrare pe activităţi sau studiu, stări de apatie, dezinteres, sentimente de vinovăţie, de neajutorare, dificultăţi în controlarea gândurilor negative, a comportamentului (care uneori poate deveni agresiv verbal sau fizic), a emoţiilor neplăcute, apărute fără motiv. Unele persoane se simt neînţelese şi fără speranţă, ca şi când nimănui nu-i pasă de ceea ce simt sau că nimeni nu-i poate ajuta cu adevărat, ajungând să aibă impresia că viaţa nu mai merită trăită. 

În cadrul acestui workshop veţi afla răspunsuri la următoarele întrebări:

• Cum recunoaştem o tulburare depresivă? (Tipuri şi simptome ale depresiei)

• Care sunt cauzele depresiei?

• Care sunt simptomele depresiei la copii?

• Ce facem dacă cineva drag suferă de depresie?

• Cum poate fi prevenită depresia?

• Care este tratamentul depresiei? 

Participanţii pot adresa întrebări şi pot solicita îndrumare pentru situaţii din experienţa personală sau a celor apropiaţi lor.

Data: Duminică, 16 decembrie 2012, între orele 17:00 şi 20:00

Locaţia: Cabinetul de psihologie Oana Vasiu, Sibiu, str. Eschile, nr.35
Cost: 30 lei

NOU!
Pentru cei care nu se afla in Sibiu, va exista posibilitatea participarii online la worhshopuri. Participantii vor putea vedea, auzi si adresa intrebari live, pe tot parcursul evenimentului. 
Pe cei interesati ii rog sa trimita email la oana.vasiu@yahoo.com, pentru detalii si inscriere.

Tulburarea afectivă sezonieră

Vremea întunecată, cerul înnorat şi precipitaţiile au fost deseori asociate în cărţi şi filme cu stări depresive, încărcate de tristeţe, mohorâte. Motivul este apariţia, la unele persoane, a acestor stări astenice într-un anumit anotimp, de obicei toamna sau la începutul primăverii. Tulburarea afectivă sezonieră se manifestă prin melancolie, tristeţe, chiar depresie medie sau severă, tulburări ale somnului sau alimentare, cu tendinţa de a mânca alimente cu un conţinut ridicat de carbohidraţi, dificultăţi de concentrare, energie scăzută. Recomandările pentru cei care suferă de această afecţiune sunt de a petrece cât mai mult timp în aer liber, făcând sport sau plimbări în zilele însorite, de a evita consumul exagerat de carbohidraţi şi de a mânca alimente cât mai sănătoase, de a se înconjura de persoane calde, vesele, care să le binedispună. Dacă toate acestea nu sunt suficiente, atunci trebuie apelat la specialişti. Medicul de familie şi psihiatrul pot recomanda anumite analize, tratamente cu vitamine sau medicamente în funcţie de caz, iar psihologul poate îndruma persoana care suferă de tulburare afectivă sezonieră spre a-şi identifica gândurile negative, dar şi aspectele plăcute din viaţă, motivaţia, punctele forte, spre a-şi controla stresul, consumul de alimente sau substanţe şi a redescoperi activităţile relaxante, persoanele dragi şi echilibrul interior.

Oana Vasiu

Psiholog clinician

Depresia VI

Depresia VI

Care este tratamentul pentru depresie?

Fiecare persoană își poate regăsi echilibrul în felul său, însă, dacă nu reușiți singur sau cu ajutorul familiei și prietenilor, poate că este momentul să apelați la ajutor specializat. Există multe moduri în care poate fi tratată depresia, acestea depinzând de cauza și gravitatea ei și incluzând psihoterapia, medicația, terapiile alternative. Pentru a ști ce vi se potrivește cel mai bine, trebuie să vă informați care metode pot avea cele mai mari șanse de succes în situația dumneavoastră particulară. În general, tratamentele medicamentoase ameliorează simptomele depresiei, deși pot avea efecte secundare. Un medic psihiatru va ști care medicamente vă sunt potrivite. Prin psihoterapie veți descoperi cauzele depresiei dumneavoastră și tipurile de gânduri și comportamente care o alimentează. Veți reuși să vindecați rănile din trecut, învățând în același timp cum să vă schimbați stilul de viață pentru a vă restabili echilibrul sufletesc. Veți descoperi împreună cu un psiholog o varietate de moduri specifice dumneavoastră pentru a trata depresia, pentru a vă bucura de viață și de tot ce vă înconjoară și pentru a putea preveni episoade depresive în viitor. Indiferent de tratamentul sau combinația de tratamente aleasă, este important să reușiți să înțelegeți cauza depresiei, factorii declanșatori și cei care o întrețin în prezent și modalitățile prin care vă veți recăștiga și păstra sănătatea.

Oana Vasiu

Psiholog clinician

Tel. 0740.074070

Depresia V

Cum ne revenim din depresie?

Regăsirea echilibrului în urma unei depresii necesită acţiune, schimbări şi relaţionare cu ceilalţi. Totuşi, atunci când eşti deprimat este extrem de greu să porneşti în acţiune sau să iei decizii în vederea unor schimbări ale stilului de viaţă. De aceea este important ca un prim pas să se axeze pe cultivarea relaţiilor suportive. Vorbiţi deschis cu familia şi prietenii apropiaţi despre suferinţa dumneavoastră, solicitându-le sprijinul. Încercaţi să vă depăşiţi tendinţa de izolare şi ieşiţi la plimbare sau la o cafea cu un prieten, la un spectacol sau în vizită. Stabiliţi un program de exerciţii fizice, împreună cu un prieten sau membru al familiei. Atunci când vă simţiţi cuprins de gânduri negative, încercaţi să le descărcaţi scriind într-un jurnal, desenând sau confesându-vă cuiva apropiat. Multe persoane depresive sunt perfecţioniste, deci permiteţi-vă să mai şi greşiţi. Frumuseţea acestei lumi constă în faptul că suntem toţi diferiţi, deci încercaţi să vă descoperiţi calităţile pozitive, prin ce vă diferenţiaţi de ceilalţi şi apreciaţi aceste calităţi pentru că ele vă fac unic şi de neînlocuit printre oameni. Îngrijiţi-vă, dormiţi cel puţin 8 ore pe noapte, mîncaţi sănătos, oferiţi-vă mici plăceri, reluaţi activităţi plăcute şi profitaţi de zilele senine pentru a vă plimba şi relaxa. Frumuseţea vieţii şi a fiinţei dumneavoastră nu a dispărut, doar că aţi fost prea copleşit de probleme pentru a o mai observa.

Oana Vasiu

Psiholog clinician

Tel. 0740.074070

Depresia IV

Depresia și violența

O persoană care suferă de depresie poate deveni violentă? Da, nivelul de toleranță este scăzut la cei care suferă de depresie, astfel încât pot resimți neliniște, agitație, reacționând uneori cu violență atitudinală, verbală sau chiar comportamentală. Din cauza sentimentelor de durere sufletească, neajutorare, gol interior și a diferitelor tulburări de somn sau alimentație, capacitatea de concentrare și interesul în activități scade, iar toată lumea pare că îi copleșește cu probleme, îi calcă pe nervi, astfel că pot apărea reacții defensive, încărcate de agresivitate. Violența apare ca simptom cel mai des la adolescenții și bărbații care suferă de depresie. Cei mai tineri dintre aceștia pot părea iritabili, ostili, pierzându-și cu ușurință răbdarea, acuzând de asemenea diferite junghiuri sau dureri fizice. Bărbații care suferă de depresie pot resimți iritabilitate, furie pe care nu o pot controla, agresivitate, putând deveni violenți. Deseori, aceștia consideră în mod eronat că a suferi de depresie este un semn de slăbiciune, astfel că le este greu să discute despre suferința interioară, dar își admit probleme cum sunt cele de somn, oboseala, dificultăți de concentrare. Ascunzându-și durerea, ei ajung deseori să se marginalizeze și să se afunde în suferință. Depresia netratată poate duce, atât în rândul adolescenților cât și al aduților, la abuz de alcool sau droguri, violență față de ceilalți sau chiar suicid.

Oana Vasiu

Psiholog clinician

Tel. 0740.074070

Depresia III

Depresia și suicidul

Pentru cei care suferă de depresie, durerea și disperarea sufletească pot fi uneori atât de profunde încât ele să pară permanente, iar singurul mod în care pot scăpa de suferință le pare a fi sinuciderea. Dacă cineva dintre apropiații dumneavoastră vorbește despre posibilitatea de a se răni sau de a-și lua viața, trebuie să știți că, indiferent de context, acesta este un strigăt de ajutor și nu o simplă glumă. Simptomele tendințelor suicidare includ și o preocupare neobișnuită cu moartea sau cu ideea de a muri, verbalizarea impresiei că "Celorlalți le-ar fi mai bine fără mine", comportamente neobișnuite cum sunt: a-și lua adio de la cei din jur, a-și pune treburile în ordine, a acționa imprudent ca și când ar vrea să moară, sau schimbări atitudinale bruște, de la a fi extrem de deprimat, la calm și fericire neașteptate. Oricare dintre simtomele de mai sus pot reprezenta semnale din partea pesoanei depresive că ia în considerare posibilitatea de a se sinucide, de aceea este important să discutați cu ea despre existența acestor gânduri și să îi propuneți să căutați împreună ajutor specializat (medic psihiatru și psiholog). În cazul în care chiar dumneavoastră simțiți că moartea reprezintă în acest moment unica soluție pentru suferința din interior, trebuie să știți că acesta este unul dintre simptomele unei depresii majore, care este o boală psihică ce poate fi vindecată prin tratament medicamentos și psihologic adecvat. Cel mai bun lucru pe care îl puteți face acum este să vorbiți cu cineva din familie, prieteni sau direct cu un medic psihiatru și cu un psiholog, pentru a descrie ceea ce simțiți și a primi ajutor. În timp, vă veți simți mai bine!

Oana Vasiu

Psiholog clinician

Tel. 0740.074070

Depresia II

De ce sufăr de depresie?

Deşi în domeniul medical majoritatea bolilor au cauze clare şi pot fi vindecate în urma unui tratament medicamentos sau a unei intervenţii chirurgicale, în domeniul psihologic lucrurile nu stau atât de simplu. Felul în care o persoană gândeşte, simte sau acţionează este influenţat de un cumul de factori genetici, fizici şi sociali. Astfel, depresia poate fi cauzată parţial de o moştenire genetică, de probleme de sănătate, abuz de droguri sau alcool, dar şi de traume sau abuzuri în copilăria timpurie, dificultăţi financiare sau profesionale, probleme în cuplu, trecerea printr-o perioadă dificilă, lipsa suportului social sau singurătate. Deseori observăm că depresia este un mod în care psihicul ne arată că sufletul suferă, că o rană mai veche sau mai nouă nu este vindecată, iar această rană nu permite persoanei să se bucure de viaţă şi să îşi folosească în mod optim capacităţile şi calităţile pentru a trăi echilibrat. Determinarea cauzei suferinţei constituie primul pas spre vindecare. Persoanele care suferă de depresie trebuie să-şi amintească de faptul că această boală se poate vindeca (deşi acum lucrurile par a fi definitive, acesta este doar un simptom al depresiei) şi să apeleze la suportul familiei, prietenilor şi al specialiştilor (psihiatru şi psiholog). Tendinţa de izolare şi dificultatea de a se deschide către ceilalţi sunt tot simptome ale depresiei, deci începeţi cu paşi mici şi cereţi ajutor!

Oana Vasiu

Psiholog clinician

Tel. 0740.074070

Depresia I

Sufăr de depresie?

Stările de tristeţe sunt o parte normală a vieţii, ca reacţie la dificultăţi, despărţiri sau stres. Totuşi, dacă disperarea şi golul interior iau locul tristeţii trecătoare, atunci e posibil să suferiţi de depresie. În acest caz, este posibil să observaţi că activităţile vechi nu vă mai interesează, că vă vine greu să vă desfăşuraţi rutina zilnică, poate că vă retrageţi treptat din viaţa socială şi renunţaţi la hobby-uri, simţindu-vă extenuat toată ziua. În depresie, apar tulburări de somn sau de alimentaţie, dificultăţi evidente de concentrare pe activităţi sau studiu, stări de apatie, dezinteres, sentimente de vinovăţie, de neajutorare, dificultăţi în controlarea gândurilor negative, a comportamentului (care uneori poate deveni agresiv verbal sau fizic), a emoţiilor neplăcute, apărute fără motiv. Uneori depresia este descrisă ca „viaţa într-o gaură neagră” sau ca o nereuşită în a-şi trăi propria viaţă. Vă puteţi simţi neînţeles, ca şi când nimănui nu-i pasă de ceea ce simţiţi sau nimeni nu vă poate ajuta cu adevărat. Unele persoane au impresia că viaţa nu mai merită trăită, că ar fi mult mai uşor dacă totul s-ar termina, dacă ar muri (în acest caz, solicitaţi ajutor imediat!). Situaţia poate părea fără speranţă în prezent dar, cu ajutor din partea familiei şi prietenilor şi cu suport de specialitate, depresia poate fi învinsă şi vă puteţi regăsi echilibrul interior.

Oana Vasiu

Psiholog clinician

Tel. 0740.074070

"Sotul meu sufera de depresie"

Intrebare

Buna ziua

In ultimii ani sotul meu a fost diagnosticat cu diverse boli fizice. A urmat tratamentele prescrise, dupa care s-a vindecat complet. Problema este ca in acest timp a inceput sa aiba tot felul de simptome si dureri. A inceput sa-i amorteasca fata, apoi simptome de rau si greata, ameteala, dureri de spate. Si-a cautat simptomele pe internet si a concluzionat ca sufera de boli foarte grave (ca de exemplu tumori). Analizele medicale au evidentiat unele afectiuni minore pe care le trateaza, insa grijile lui referitoare la starea lui de sanatate nu au incetat nici o zi.

Am incercat sa-l conving ca toate problemele lui sunt pe baza de stres si poate nu ar strica sa vada un Psiholog. Inca nu am reusit sa-l conving si ma ingrijoreaza starea lui depresiva care se agraveaza de la o zi la alta.

Sunt disperata pentru ca nu stiu cum sa-l ajut. Am incercat si cu binele si cu raul, dar inca nu am gasit nici o solutie sa pot sa-l scot din aceasta stare.

Va rog ajutati-ma!

Raspuns

Prima si cea mai importanta regula atunci cand aveti o persoana care sufera in preajma, oricare ar fi motivul suferintei sale, este sa nu va neglijati pe dumneavoastra. Deseori cei din jurul persoanei suferinde preaiu o parte din acea suferinta, insotindu-l in boala, insa ajungand sa dezvolte simptome asemanatoare si chiar boli psihice asemanatoare. Deci, aveti grija de dumneavoastra, mancati sanatos, iesiti cu prietenele in oras la plimbare, discutati cu ele despre ceea ce va framanta. Cercul de prieteni si familia reprezinta in general primul nivel de suport emotional pe care cineva il poate primi.

In ceea ce il priveste pe sotul dvs., incercati sa-l antrenati in diverse activitati, cum ar fi iesirile in aer liber, la spectacole sau expozitii, intalniri cu familia si prietenii. Cereti ajutorul unei persoane in care sotul are incredere, un prieten sau o ruda. Daca are un hobby, incurajati-l sa-l reia.

Ce ati putea face pentru a-l indrepta spre un psiholog? Lasati pe computer, la vedere, articole despre simptomele depresiei. Cereti unui psiholog din orasul in care locuiti o carte de vizita pe care o puteti lasa in casa, intr-un loc unde sotul o poate vedea, iar datele de contact le puteti scrie si pe computer, la vedere. Puteti cere psihologului fluturasi despre depresie, iar daca el nu are, va va indruma spre un centru de unde puteti face rost de asa ceva. Toate aceste informatii este bine sa nu fie aratate intr-un mod agresiv, ci lasate undeva la vedere, unde sotul sa le poata vedea si citi, daca el decide asta. Puteti chiar sa-l anuntati ca ati lasat materialele acolo, pentru ca el sa le citeasca daca si cand va dori.

Atata vreme cat el nu este convins ca un psiholog il poate ajuta, cu siguranta nu va avea efect psihoterapia, chiar daca este fortat sa mearga la un cabinet de psihologie.

Va reamintesc, incercati sa nu preluati asupra dumneavoastra boala lui. Pentru a-l putea sustine in aceasta perioada trebuie ca dumneavoastra sa fiti sanatoasa.

Va doresc toate cele bune, rabdare si incredere!

Oana SOROAGA

psiholog clinician, master in psihoterapie analitica

Pana in 2020 depresia va deveni cea mai obisnuita boala in lumea civilizata

de Iolanda Badilita, HotNews.ro

Marţi, 17 februarie 2009

In contextul crizei economice, in care numarul somerilor este in crestere, raportul arata ca acele categorii vulnerabile si marginalizate, cum sunt somerii si emigrantii dar si persoanele cu handicap sau oamenii care au suferit abuzuri sunt predispuse într-o masura mai mare la depresie. Acestea sunt cateva dintre datele unui raport care va fi dezbatut zilele acestea de plenul Parlamentului European.

• Unul din patru oameni va avea o forma de tulburare psihica la un moment dat în viata.
• Depresia este una din cele mai întalnite tulburari, care afecteaza una din sase femei.
• Se estimeaza ca pana în 2020, depresia va deveni cea mai obisnuita boala în lumea dezvoltata.
• In fiecare an, în Uniunea Europeana se sinucid 59.000 de persoane.
• 90% dintre sinucideri au ca motiv tulburarile psihice.
  

In plus, Europa are o populatie din ce in ce mai batrana iar tulburarile neurodegenerative devin din ce în ce mai frecvente. Cu toate acestea, tulburarile psihice nu sunt abordate cu aceeasi seriozitate ca problemele de sanatate fizica, atrage atentia raportul.

Stigmatul de “bolnav psihic”

Potrivit raportoarei de origine greaca, Evangelia Tzampazi, ea insasi o persoana cu dizabilitati tintuita in scaun cu rotile inca din copilarie, comunitatea locala trebuie sa asculte si sa sprijine oamenii cu tulburari psihice. Ea propune ca prin accesarea fondurilor europene statele membre sa ajute la integrarea pe piata muncii a persoanelor cu probleme psihice.

“Sa ne gandim la o persoana care are stigmatul „bolnav psihic“ si care îsi cauta de lucru. Cat de bine s-ar simti aceasta daca ar putea lucra de exemplu ca instructor în reciclare, cu grupuri de copii sau batrani.”, a declarat Tzampazi pentru serviciul de presa al Parlamentului European.

Cum este de asteptat, in Uniunea Europeana situatia din acest punct de vedere difera de la o tara la alta. "În Anglia, de exemplu, exista structuri pentru sprijinirea grupurilor de persoane cu handicap. Asta pentru ca problemele de sanatate mentala apar de multe ori la persoanele care au un handicap fizic, ca mine”, spune raportoarea.

“Depresia (si sinuciderea care o urmeaza de obicei) este dusmanul invizibil al Uniunii Europene, deoarece face mai multe victime decat accidentele rutiere”, mai spune eurodeputata greaca.

Tampazi a formulat cateva recomandari in cinci domenii prioritare de la prevenirea sinuciderii si depresiei prin monitorizarea celor care au avut tentative de sinucidere si sprijinirea acestora sa se autoajute, la includerea sanatatii mintale in programele de invatamant din domeniul asistentei medicale.


Cat ne innebuneste jobul

Potrivit raportului PE, conditiile de munca joaca un rol important în sanatatea mintala a populatiei. “Anumite tehnici manageriale, lipsa de comunicare, hartuirea, zgomotul, volumul de munca excesiv si lipsa sigurantei la locul de munca alimenteaza stresul, contribuie la aparitia tulburarilor mintale si determina lucratorii sa solicite pensionarea anticipata sau pensionarea pe caz de invaliditate.”

Somajul si lipsa unei sigurante financiare sunt alti doi factori care ne pot dezechilibra mental, mai noteaza raportul. De aceea, in scopul promovarii sanatatii mintale la locul de munca si al imbunatatirii performantei economice a UE, angajatorii ar trebui sa implementeze practici destinate protejarii sanatatii mintale la locul de munca.