Copiii mici şi adaptarea la grădiniţă

Până în jurul vârstei de 2 ani, cei mici preferă interacţiunea cu adulţii, iar apoi ei îşi îndreaptă atenţia spre copiii de aceeaşi vârstă cu ei. Învaţă astfel să se joace în grup, împărţind jucării şi urmând reguli de comportament, şi au parte de o mai bună dezvoltare a abilităţilor de interacţiune socială. Unii copii cu vârsta de până la 3-4 ani pot avea dificultăţi de adaptare la grădiniţă, manifestate prin stagnare în dezvoltarea cognitivă sau forme de regres: uită din achiziţiile anterioare începerii grădiniţei şi au tulburări de somn, dezvoltă un comportament opoziţionist şi refuză să vorbească despre grădiniţă, plâng mai mult şi caută compania mamei. Spre deosebire de aceştia, cei care se adaptează cu succes schimbărilor presupuse de grădiniţă, se întorc acasă cu o atitudine pozitivă, nerăbdatori să povestească ce au făcut sau să arate ce au învăţat. În cadrul jocului în grup, copiii se stimulează reciproc în dezvoltarea limbajului şi a abilităţilor motrice şi observă asemănările şi diferenţele dintre ei şi ceilalţi, aceasta contribuind la formarea imaginii de sine. În funcţie de calitatea grupului de copii, putem observa la cei mici o evoluţie în dezvoltarea psiho-motrică, dar şi o stagnare, în situaţia în care aceştia sunt stimulaţi mai puţin decât acasă. În general, le este mai uşor să înveţe şi să se adapteze la programul de şcoală copiilor care merg la grădiniţă mai devreme (2-4 ani).

Oana Vasiu

Psiholog clinician

Niciun comentariu: